"Nu societatea în care trăim ne mântuieşte, ci felul în care trăim în ea... Adam piere în Rai, iar Lot se mântuieşte în Sodoma." - Sf. Ioan Gură de Aur

Spre acelaşi orizont

>> luni, 23 noiembrie 2009


Vreau să-ţi vorbesc ca şi cum te-aş cunoaşte de-o veşnicie, să-ţi vorbesc ca celui mai bun prieten.
Fie că eşti tata sau mama, fie că eşti colegul sau colega, fie că eşti un om pe care nu l-am văzut niciodată...vreau să-ţi mărturisesc ca şi cum ai fi fost lângă mine de când m-am născut. Să stăm, să ne privim în ochi, să ne vedem sclipirea inimii şi să vorbim. Să ne spunem greutăţile, să împărtăşim Bucuria, să povestim clipe trecute şi să fim noi, cu adevărat noi, măcar o dată în viaţă. Să uităm de neîncredere, minciuni, ipocrizie, suspiciuni, răutate, sarcasm sau invidie. Să ne apropie ceva mai demn decât o bârfă, decât un secret ascuns, decât un banc sau o distracţie deşartă. Să fim uniţi prin ceva mai puternic, regăsindu-ne inimile bătând spre acelaşi orizont.

4 comentarii:

Mariana 23 noiembrie 2009 la 12:48  

Foarte, foarte frumos! Dupa asta dorul meu plange si se bucura atunci cand descopar persoane pe care am sentimentul ca le cunosc de o viata...

Multumesc pentru acest colt de frumos!!!

Unknown 23 noiembrie 2009 la 13:09  

Dumnezeu sa te ocroteasca.Ti-am trimis 2 poezii pe mail.

compadvice 24 noiembrie 2009 la 11:48  

Superbe ganduri!Superioare in frumusete si curate in sentimente.Multe binecuvantari:)

Anonim 2 decembrie 2009 la 10:50  

Sa uitam de ipocrizie? Chiar sa uitam?

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
"Înfrânt nu eşti atunci când sângeri,
nici ochii când în lacrimi ţi-s.
Adevăratele înfrângeri,
sunt renunţările la vis."

Radu Gyr - Îndemn la luptă

  © Blogger templates Sunset by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP