"Nu societatea în care trăim ne mântuieşte, ci felul în care trăim în ea... Adam piere în Rai, iar Lot se mântuieşte în Sodoma." - Sf. Ioan Gură de Aur

Ce este aceea?

>> sâmbătă, 16 ianuarie 2010




Tatăl şi fiul stau împreuna pe bancă. Tatăl auzind ciripitul unei păsări îl întreabă pe fiul său ce este aceea. La început fiul îi raspunde calm tatălui că este o vrabie. La repetiţia întrebării, fiul îşi manifestă mânia prin vorbe răstite către tatăl său. Nerăbdarea şi furia îl scot din minţi pe fiu, neînţelegând de ce tătăl său îi adresează mereu aceeaşi întrebare. În cele din urmă, tatăl îi dă fiului jurnalul pe care îl ţinea de când fiul său era mic. Îl pune să citească:

"Azi, fiul meu ce acum câteva zile a împlinit 3 ani stătea cu mine în parc când o vrabie s-a aşezat în faţa noastră. Fiul meu m-a întrabat de 21 de ori ce este aceea. Tot de 21 de ori i-am răspuns că este o vrabie. L-am îmbrăţişat de fiecare dată când îmi punea aceeaşi întrebare. Din nou şi din nou...fără să mă enervez, simţind dragoste pentru micuţul meu băiat."

Read more...

>> luni, 11 ianuarie 2010

"Anumite gânduri sunt rugăciuni. Sunt clipe în care, oricum ar sta corpul, sufletul e în genunchi."

Mizerabilii - V. Hugo

Read more...

...te vei descălţa pe Drum

>> sâmbătă, 9 ianuarie 2010



Ai fost şi tu cândva cu tălpile goale, bătătorite de argilă. Cu mersul uşor simţind fiecare petec de pământ sub călcâiele roşii. Ai uitat.
Zilele când iarba te prindea cu patimă de glezne sunt prea departe...undeva în alte colţuri uitate. Roua se împrăştia în mii de sărutări pe talpa ta caldă şi tu zâmbeai cu zâmbet bun. Uitându-te în sus...cerul învelea pâmântul cu braţele sale şi pe tine împreună cu el. Tu erai din el. Acum...uitare.

Picioarele-ţi sunt prinse în pantofii cu toc, în cei făcuţi din piele scumpă, în pantofi eleganţi care te strâng, dar pe care niciodată nu îi dai jos. Suporţi şi încerci să uiţi durerea provocată de curelele lor stranse pe gleznele tale. Pantofi care mai de care mai strălucitori cu pietre scumpe, înalţi strivind orice iese în cale lor. Călcând cu vanitate pe drumul spre uitare. Spre o uitare care ucide.
Dar dacă totuşi îţi aduci aminte că există o Lumină, dacă îţi aduci aminte de jertfa Celui pironit pe cruce şi dacă vrei să mergi spre El... Du-te! ....şi...lasă, te vei descălţa pe Drum. Te vei descălţa de toate mândriile tale, poftele şi indiferenţ ta. De bezna densă din tine... Mergi...Aleargă!

Read more...
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
"Înfrânt nu eşti atunci când sângeri,
nici ochii când în lacrimi ţi-s.
Adevăratele înfrângeri,
sunt renunţările la vis."

Radu Gyr - Îndemn la luptă

  © Blogger templates Sunset by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP