"Nu societatea în care trăim ne mântuieşte, ci felul în care trăim în ea... Adam piere în Rai, iar Lot se mântuieşte în Sodoma." - Sf. Ioan Gură de Aur

Binecuvântările lui Dumnezeu

>> joi, 10 septembrie 2009


Se povesteste că un tânăr, singur la părinti, urma să-si încheie cu brio studiile academice. De luni de zile admirase o masină expusă în vitrina unui magazin auto. Stia că tatăl lui îsi poate permite să cumpere o astfel de masină, asa că si-a exprimat dorinta să o primească în dar la absolvire.

Ziua mult asteptată se apropia, însă fără ca tânărul să poată depista vreun semn că masina mult visată va intra în posesia sa. O usoară dezamăgire începuse să i se cuibărească în inimă.
În seara dinaintea festivitătii de absolvire, tatăl si-a chemat fiul în birou. L-a felicitat pentru anii de studiu si i-a spus cât de mândru este de el si cât de mult îl iubeste. Apoi i-a întins o cutie frumos împachetată, rostind emotionat: „Felicitări, fiule!"

Fiul a deschis cutia, sperând că va găsi în ea cheile masinii. Însă în cutie se afla o biblie scumpă, îmbrăcată în piele, cu numele lui scris în litere aurite pe copertă.
Dezamăgirea i s-a transformat în mânie.
- Cu banii pe care îi ai, tu îmi dai ca dar la absolvire o Biblie?
Trântind Biblia pe biroul tatălui, tânărul a iesit furios din cameră, părăsind definitiv casa tatălui său.

Anii au trecut. Tânărul de odinioară avea de-acum o afacere prosperă si o familie frumoasă. Într-un târziu, si-a dat seama că vremea nu stă în loc si a hotărât să-si viziteze tatăl, pe care nu-l mai văzuse din ajunul absolvirii facultătii.

Însă înainte ca să poată pleca la drum, o telegramă fulger îl anuntă că tatăl lui a decedat si că toată averea i-a rămas lui, ca singur mostenitor.

Ajuns din nou acasă după ani de zile, inima i-a fost coplesită de tristete si regrete. A intrat în biroul tatălui său. La un capăt al mesei grele din lemn de stejar se afla biblia pe care o primise în ajunul absolvirii – în aceeasi pozitie în care o lăsase el înainte de a părăsi casa părintească. Cu ochii împăienjeniti de lacrimi, fiul a luat-o, a deschis-o si a început să citească în ea.

La un moment dat, întorcând încă o filă, un plic alb a fluturat la podea. S-a aplecat să ridice plicul, pe care se afla adresa magazinului auto de unde sperase cu ani în urmă să primească masina mult visată. În plic, un contract de vânzare, datat în ziua absolvirii. ACHITAT – scria în litere mari peste termenii contractului. Masina îl astepta de ani de zile în garaj.

De cate ori nu trecem cu vederea binecuvantarile lui Dumnezeu, doar pentru ca nu sunt "impachetate" cum ne -am asteptat?

3 comentarii:

compadvice 10 septembrie 2009 la 09:39  

Pe cat de emotionanta,pe atat de plina de invataminte!O seara plina de binecuvantari iti doresc!

Dana 12 septembrie 2009 la 02:21  

Superba poveste! Si e minunat faptul ca niciodata nu e prea tarziu... Continuarea povestii: Fiul e zguduit de regrate, acestea il trezesc, il indreapta catre Domnul si urmeaza sa-si reintalneasca tatal in taina sfintei liturghii.

iuliana 12 septembrie 2009 la 11:10  

Int-un manual de limba romana din clasele mici,era o poveste asemanatoare.Intr-o zi bunicul isi viziteaza nepotul si ii aduce un pachet de carton pe care era scris: cand vei deschide acest pachet vei gasi o comoara.Dupa plecarea bunicilui, baietelul deschide pachetul.Cand descopera ca acolo sunt doar niste carti.Uimit incepe sa scata cartile pt ca gasi comoara.Nu gaseste nimic.Incepe a citi pentru a afla vreo informatie despre comoara.Dupa ce citeste si ultima carte,vede iesind dintre coperta si carte,un biletel ce scria : fiule,inconstient ai gasit o avere.Cuvintele bunicului au turmentat la inceput mintea copilului,dar imediat si-a dat seama..ca informatia acumulata valora cat o avere.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
"Înfrânt nu eşti atunci când sângeri,
nici ochii când în lacrimi ţi-s.
Adevăratele înfrângeri,
sunt renunţările la vis."

Radu Gyr - Îndemn la luptă

  © Blogger templates Sunset by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP