"Nu societatea în care trăim ne mântuieşte, ci felul în care trăim în ea... Adam piere în Rai, iar Lot se mântuieşte în Sodoma." - Sf. Ioan Gură de Aur

Bucuria e cel mai mare mister sufletesc

>> marți, 19 octombrie 2010




Articol publicat în Orthograffiti, scris de Vasile Voiculescu.

Bucură-te! Studiul bucuriei – analiza ei în opoziţie cu durerea. Durerea e palpabilă, accesibilă, fizică, o localizezi în mână, în picior. Bucuria e cel mai mare mister sufletesc… Nu o simţi nicăieri şi e în tine. Durerea vine din afară, pe calea văzduhului şi a intemperiilor, se hrăneşte cu spaţii, se adapă cu timp. Bucuria vine dinăuntru şi-ţi umple fiecare celulă cu osanale. Bucuria e fără motiv lumesc şi e cel mai înalt extaz al omului. Durerea e un val, bucuria – marea… Durerea e pârghia vieţii. Apasă cu un capăt, dar cu celălalt ridică. Bucuria e o minune neştiută şi nefolosită de om. Noi o întrebuinţăm ca cineva care nu ar şti să zboare cu aeroplanul şi s-ar mulţumi să alerge cu roţile, dar pe pământ. Dacă ţi-ai îngropa bulbul inimii în pământ, ce fel de flori ar răsări: crini sau mătrăgună? Cugetaţi în ceasurile vii ale vieţii, nu amânaţi cugetările tocmai pentru ora morţii. Căci atunci nu mai puteţi avea gânduri, ci, ca într-un apocalips al propriei vieţi, vedenii şi descoperiri. Ca să fii plin de toate bucuriile şi durerile lumii, urmează pilda vioarei: goleşte-te de tot ce eşti tu, scobeşte-ţi tot miezul egoismului, aşa ca înăuntru să circule, ca un aer, sufletul universal.

3 comentarii:

Hyelsimyc 19 octombrie 2010, 14:50  

draga mea, nu uita ca toti suntem cuprinsi de aceasta tornata, si te inteleg perfect, doar k asa cum e scris in articolul tau BUCURA-TE de lucruri si asa imperfecte cum sunt. Eu de exemplu la scoala nici numai stiu pe unde sa ocolesc toate tentatiile.Numai vad, alerg,urlu, ajung acasa dupa 7 ore si plang cu o durere enorma.Cei ce anul trecut erau cat de cat mai linistiti anul asta toti sunt si mai "in prapastie" decat acum un an.Si poate asa sunt si eu.Fata care era cu mine contra fumului si contra drogurilor anul asta vrea sa incerce, si ma judeca enorm ca eu inca incerc sa ma feresc. Vezi ispita, o respiri la fiecare colt, nu stiu cum e situatia la tine, dar la mine ispita nici nu mai e subtila, isi arata dintii galbiciosi pe fata, zambet diabolic care zice mereu "as face si eu".Nu stiu cum mai e situatia pe la tine, sper sa fii mai bine decat mine.As vrea sa fim aproape ca sa ne sustinem. Mi-e frica...nu vreau sa ma pierd.Asa ca sa ne bucuram cat putem de orice mica luminita pe care o mai vedem. Orice zambet de copil innocent.Cand plec de la scoala trec pe langa o gradinita, si crede-ma ca a devenit greu pana si acolo sa mai gasesti un copil inca copil.Mi-e dor de tine.

stefania 20 octombrie 2010, 05:39  

@ Hyelsimyc
Din pacate ai dreptate.Si eu mi-am "pierdut" cateva prietene care au trecut de cealalta parte a baricadei. Motivul pentru a rezista trebuie sa fie unul foarte serios - Dragostea pentru Hristos.Iar prietenii crestini sunt foarte necesari, inafara de faptul ca te ajuta mult sa nu incurci drumurile iti ofera sustinere.
Apropo sunteti din Bucuresti?

Hyelsimyc 2 noiembrie 2010, 13:28  

@Stefania
Da asa e prietenii crestini sunt foarte necesari dar sunt si greu de gasit.Nu sunt din Bucuresti, sunt din tulcea dar locuiesc in italia, majoritatea amicilor mei sunt atei.Ii vad foarte mandri de ei, iar mie inima mi de intristeaza cand ma gandesc la sufletul lor abandonat si garantat suferintei.Am mare noroc ca am gasit sustinere la biserica ortodoxa romana de aici.Dar greu imi e cand ies din casa si intru la scoala printre toate acele priviri lipsite de dragoste,bunatate,intelegere crestina.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
"Înfrânt nu eşti atunci când sângeri,
nici ochii când în lacrimi ţi-s.
Adevăratele înfrângeri,
sunt renunţările la vis."

Radu Gyr - Îndemn la luptă

  © Blogger templates Sunset by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP