Timpul?!
>> duminică, 29 martie 2009
Unii se grăbesc să termine şcoala, alţii să se căsătorească, alţii aşteptă să se nască copilul lor, apoi aşteptă să crească, ne grăbim ..."grăbim" ziua de mâine, dar uităm de ziua de azi. Nemulţumiţi de prezent, ne grabim mereu.
Am sa pun aici câteva fragmente dintr-un articol care merită citit şi care ne invata cum sa ne "chivernisim timpul".
"[...]Mai întâi aş vrea să vă atrag atenţia asupra unui lucru pe care îl cunoaştem şi îl discutăm cu toţii. Anume, că nu este deloc necesar să fugim după timp ca să-l prindem. Timpul nu fuge de noi, ci fuge înspre noi. Fie că eşti atent la următorul minut ce vine spre tine, fie că nu ai nici o idee despre asta, el va veni peste tine. Viitorul, orice ai şti despre el, va deveni prezent, aşa că nu este nevoie să încerci să sari din prezent în viitor. Putem să aşteptăm firesc ca lucrul acesta să se întâmple, iar din punctul acesta de vedere putem fi perfect statornici şi totuşi să ne mişcăm în timp, fiindcă timpul este cel care se mişcă[...]"
"[...]Greşeala pe care o comitem deseori faţă de viaţa noastră interioară este să ne închipuim că dacă ne grăbim vom ajunge mai iute în viitorul nostru - oarecum asemenea celui care se zoreşte să ajungă din ultimul vagon al trenului în primul, sperând că distanţa dintre Londra şi Edinburgh va fi redusă în felul acesta. Când avem de-a face cu un exemplu de acest gen, vedem numaidecât cât este de absurd, dar, arunci când ne străduim să trăim cu un milimetru în avans faţă de noi înşine, nu simţim absurditatea întreprinderii noastre[...]"
"Fiindcă ceea ce contează în viaţă e mersul şi nu sosirea..."
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu