Aminteşte-ţi cine eşti - Omul frumos

Dacă încerci să priveşti imaginea de ansamblu a prezentului,
ţi-e frică să te mai gândeşti la viitor...şi totuşi te gândeşti.
Te gândeşti dacă o să răzbeşti sau dacă o să te conformezi şi tu cum o fac cei mai mulţi din jurul tău.

După genocidul sufletelor creat de comunism, s-a produs o ruptură între generaţii.
"Când oamenii cei mai frumoşi ai ţării erau aruncaţi în temniţe, când demnitatea ţării fusese împuşcată, când însăşi credinţa neamului fusese aruncată în balta din mijlocul drumului, ca să nu poţi trece în viaţă decât călcând-o în picioare"...atunci a fost omorât omul frumos.

Apoi frica oamenilor de azi de a crede şi de a se jertfi pentru credinţă a răzbit şi a născut o credinţă superficială aproape inexistentă. Frica de a trăi profund şi de a pune mai presus voia Lui Dumnezeu decât voia ta, frica de a nu suferi, frica de moarte...FRICA a înabuşit, a comprimat credinţa.
Şi totuşi această credinţă nu a murit. Trăirea tainică a ortodoxiei schingiuită, şchioapă, rănită, a supravieţuit înviind prin moarte, prin martiriu şi jertfa. Te aşteaptă în tihnă, să învii omul frumos din tine.
Lumini de oameni au murit la Aiud, Sighet, Piteşti, Târgu Ocna etc...iar ţara a rămas pe întuneric.
În întunericul ăsta s-a născut omul de azi.

Iar tu tinere cauţi acum în bezne lumina adevărată.
Cauţi lumina în întuneric, căutăm libertatea în robire, bucuria în tristeţe şi iertarea în osândire.

Ei, oligarhiile, cei care vor să conducă lumea, ştiu prea bine ceea ce cauţi tu...şi vând curvie zicând că este iubire, bani zicând că sunt comori, linguşeli zicând că sunt calităţi, hamburgheri zicând că este mâncare, tehnologie zicând că este progres, inteligenţă zicând că este inţelepciune, minciună zicând că este adevăr.

Ei ştiu că tu ai puterea de a schimba viitorul, că ai puterea de a fi drept, de a te jertfi, de a spune adevărul, de a nu accepta compromisul...că ai puterea de a muri pentru convingerile tale. Aşa că tot Ei nu te împiedică să mori pentru convingerile tale, ci încearcă şi reuşesc să îţi schimbe convingerile dupa placul lor; Nu te împiedică să schimbi viitorul, ci te schimbă pe tine şi schimbându-te pe tine au deja viitorul transformat după bunul lor plac; Nu te opresc să fii drept, ci deformează noţiunea de a fi drept, astfel încat să îţi fie ruşine să ai o atitudine corectă când ceilalţi sunt corupţi; Nu te împiedică să te jertfeşti, ci schimbă convingerea pentru care te jertfeşti, încât te trezeşti că eşti o jertfă adusă diavolului. Nu te opresc să spui adevărul, ci transformă adevărul în minciună. Ei ştiu că avem puterea să luptăm, să câştigăm, să excelam în orice ne propunem pentru că suntem tineri plin de dinamism, de poftă de viaţă şi de izbândă.

Ştiu că şi tu cauţi să îţi formezi o identitate. Ştiu că ai nevoie de un model dupa care să te ghidezi. Toate modelele bune de oameni frumoşi sunt ascunse şi începi să îţi formezi identitatea după şabloanele impuse de Ei.


Ne hranim cu lumina artificială din becul ăsta de lume. Mai tot timpul suntem conectaţi la aparate: ba la telefon, la mp3, calculator, tv etc. Trăim artificial. Ne hrănim cu plăcerile şi distracţiile lumii care ne surescitează şi ne simţim împliniţi pentru cateva ore. Dar apoi simţim un gol înauntrul nostru şi începem să căutam ceva cu care să umplem acel pustiu din suflet. Căutam de fapt firea de început a omului, cea făcuta din dragoste pentru dragoste, astfel împlinirea noastra va fi numai în bine şi nicidecum în rău.Îl căutam şi Îl iubim pe Hristos fără să ştim.
Dar iubirea asta imensa care aşteaptă să fie împartăşită către Dumnezeu şi semeni e deviată spre iubirea de sine şi a răutaţii. Şi totuşi...Hristos a murit şi a înviat pentru fiecare din noi.

Noi suntem făcuţi prin Cuvânt, prin Hristos şi simţim nevoia să îl aflăm, să ne întoarcem la El. Suntem înfometaţi, însetaţi, mintiţi de lume, răniţi...Vrem să ne găsim liniştea, vrem să fim împliniţi, dar nu căutăm unde trebuie.

Cu moartea pe moarte călcând...A trebuit să moară şi să învie că să piară moartea din oameni şi noi să avem viaţă veşnică.

Caută-l pe omul frumos din tine. E acolo. Aminteşte-ţi cine eşti. Eşti omul frumos.

Indrazneşte, nu-ţi fie frică! îmi şopteşte inima lui Hristos din mine.
Îndrazneşte, coboară, fiul meu în iadul acesta şi trezeşte-ţi fratele - Omul Frumos!
Îndrazneşte, că eu i-am zdrobit lanţurile şi i-am ucis moartea. El doar doarme.


S-a săturat de plăcerile absurde ale lumii, vrea ceva adevărat. Vrea să se bucure de fiecare clipă alături de oamenii minunaţi din jurul său, vrea să aibă un ideal în viaţă, vrea să înveţe, să fie un om bun, să păstreze şi să apere tot ce a mai rămas curat în lumea asta, vrea să îşi apere inocenţa, să înflorească, să fie plin de vitalitate, vrea să scape de toata mocirla asta în care se tăvăleşte fiecare, vrea să nu mai fie sufocat de melodii egoiste şi perverse, de reviste care te învaţă cum să manipulezi oamenii, de emisiuni care bârfesc.


Vrea să simtă şi el roua sub tălpi sau să stea la lumina lumânării să asculte poveştile bunicului, vrea să asculte şi el un sunet de vioară sau tobă în loc de zgomotul artificial al muzicii house, vrea să o ţină de mână pe mama fără să îi fie frică de ce vor spune colegii, vrea să fie puternic şi sensibil, vrea sa mearga la biserica şi nu vrea sa se certe cu prietenii care râd de el, vrea ca în fiecare seară să îi spună durerile lui Hristos. Vrea ca atunci cand va cadea să se ridice. Vrea să moară în lacrima de azi şi să renască în zâmbetul de mâine. Vrea să învie.